MUCUȘÓR, mucușori, s. m., mucușoare, s. n. Muculeț. – Muc + suf. -ușor. Vezi definitia »

ȘAMOTÓR s.m. Șamotier. [< șamotă + -or]. Vezi definitia »

SUPRAVOLTÓR-DEVOLTÓR s.n. (Tehn.) Aparat sau mașină electrică asociată cu o sursă de energie electromagnetică, astfel încât să permită augmentarea sau diminuarea tensiunii furnizate de sursă. [După fr. survolteur-dévolteur]. Vezi definitia »

PERTURBATÓR, -OÁRE adj. Care produce perturbații; perturbativ. [Cf. it. perturbatore, fr. perturbateur]. Vezi definitia »

RECEPTÓR, -OÁRE adj. Care receptează, care primește (o acțiune mecanică, un curent etc.). // s.n. Sistem tehnic care primește o anumită formă de energie pentru a o transforma în alta. ♦ Receptor telefonic = aparat care transformă oscilațiile electromagnetice dintr-un circuit electric în oscilații acustice; (p. ext.) piesă care servește pentru a asculta și a vorbi la telefon. // s.m. Organ de simț la nivelul căruia se realizează transformarea energiei excitantului exterior în energie nervoasă. [Cf. fr. récepteur]. Vezi definitia »