TIRISTÓR s. n. element de circuit semiconductor, cu doi electrozi principali și un electrod de comandă, care poate bloca tensiuni relativ înalte aplicate în ambele sensuri între electrozii săi principali. (< engl., fr. thyristor) Vezi definitia »

neprihănitór, -oáre, adj. (înv.) neprihănit. Vezi definitia »

DUPLICATÓR s. n. mașină de birou care permite reproducerea rapidă a unui document într-un mare număr de exemplare. (< fr. duplicateur) Vezi definitia »

COMPARATÓR s. n. 1. instrument de măsurat pentru compararea a două mărimi sau a dimensiunilor unor piese față de aceea a unui etalon. 2. aparat pentru măsurarea defazajului și a raportului dintre amplitudinile a două tensiuni sinusoidale. 3. circuit care permite compararea a două informații intrate în calculatorul electronic. 4. segment al sistemului nervos central care compară efectul obținut cu forma optimă a acțiunii. (<fr. comparateur) Vezi definitia »

strấntor, strấntori, s.m. (reg.) lemn care fixează piatra zăcătoare la masa pietrelor de moară; crivac. Vezi definitia »