ELEBÓR s. m. plantă erbacee cu rizomul gros și ramificat, cu flori roșii; spânz. (< fr. ellébore) Vezi definitia »

POLIZÓR s.n. Mașină-unealtă prevăzută cu o piatră specială, folosită pentru curățit, ascuțit, lustruit etc. piese metalice prin frecare. [< fr. polissoir]. Vezi definitia »

MINERALIZATÓR, -OÁRE, mineralizatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care favorizează ori determină formarea sau cristalizarea unor minerale. 2. S. n. Substanță ușor volatilă care se găsește în magmă și care favorizează formarea mineralelor și cristalizarea acestora prin reducerea viscozității și printr-o acțiune catalitică. – Din fr. minéralisateur. Vezi definitia »

BEȚIȘÓR, bețișoare, s. n. Diminutiv al lui băț. Vezi definitia »

PLIÓR s. m. cel care pliază (parașute). (< fr. plieur) Vezi definitia »