sâhlăríe, sâhlăríi, s.f. (reg.) pădure deasă; hățiș, sihlă. Vezi definitia »

MONOFONÍE s. f. 1. procedeu de reproducere a sunetelor înregistrate sau transmise prin radio folosind un singur canal. 2. tip de muzică în care melodia este executată solistic ori de către un grup vocal sau instrumental la unison sau octavă. (< fr. monophonie, engl. monophony) Vezi definitia »

CRESCĂTORÍE, crescătorii, s. f. Loc, stabiliment special amenajat unde se cresc animale. – Crescător + suf. -ie. Vezi definitia »

MICROBIOLOGÍE s.f. Știință care studiază microorganismele. [Gen. -iei. / < fr. microbiologie, cf. gr. micros – mic, bios – viață, logos – studiu]. Vezi definitia »

EXARÁȚIE s.f. (Geol.) Acțiunea de modelare a rocilor de către ghețari în deplasarea lor; eroziune glaciară. [< fr. exaration]. Vezi definitia »