ORDALÍE, ordalii, s. f. Mod de stabilire a dreptății sau a vinovăției părților în litigiu, caracteristic evului mediu, prin diferite probe (a focului, a apei clocotite și a fierului încins) sau prin duelul judiciar. [Acc. și: ordálie] – Din fr. ordalie, lat. ordalium. Vezi definitia »

GRATULÁȚIE s. f. gratulare. (< lat. gratulatio) Vezi definitia »

NICTALOPÍE s. f. 1. însușire a unor animale de a vedea noaptea. 2. afecțiune a ochiului datorită căreia bolnavul distinge mai bine lucrurile în timpul nopții. (< fr. nyctalopie) Vezi definitia »

văsăríe s. f., art. văsăría, g.-d. văsăríi, art. văsăríei Vezi definitia »

METEOROLOGÍE s. f. Ramură a geofizicii care se ocupă cu studiul proprietăților atmosferei și cu fenomenele care au loc în aceasta. [Pr.: -te-o-] – Din fr. météorologie. Vezi definitia »