zăvói (-oáie), s. n. – Pădurice la cotitura unui rîu. – Megl. zăvoi. Sl. zavoj „învîrtire” (Tiktin; Conev 40); pentru semantism, cf. crivină. Vezi definitia »

sói (-iuri), s. n. – 1. Rasă, castă. – 2. Speță, tip, generație. – 3. Clasă, specie, gen. – 4. Caracter, model, natură. – Mr. so(i)e, megl. soi. Tc. soy (Șeineanu, II, 325; Lokotsch 1923; Ronzevalle 113), cf. ngr. σόï, alb., bg. soi. – Der. soi, vb. (a încrucișa, a îmbunătăți rasa); soios, adj. (de rasă bună). Vezi definitia »

VULVÓI adj. invar. v. vâlvoi. Vezi definitia »

BIJÓI, bijoaie, s. n. (Reg.) Șipot; izvor. – Probabil formație onomatopeică. Vezi definitia »

stririgoí, stririgoiésc, vb. IV refl. (reg.) a se preface în strigoi. Vezi definitia »