parcánie, parcánii, s.f. (reg.) închidere a unei părți sau a unui braț dintr-un râu, pentru prinderea butucilor și plutelor scăpate din grămadă. Vezi definitia »

HISTOTERAPÍE, histoterapii, s. f. Tratament efectuat cu ajutorul unor țesuturi organice conservate la rece; terapie tisulară. – Din fr. histothérapie. Vezi definitia »

SUPERREÁCȚIE s. f. procedeu special de receptare a undelor radioelectrice, care permite augmentarea sensibilității prin varierea gradului de reacție. (< fr. superréaction) Vezi definitia »

DACNOMANÍE s. f. impuls patologic de a mușca. (< fr. dacnomanie) Vezi definitia »

OMATIDÍE, omatidii, s. f. Fiecare dintre elementele care constituie ochiul compus al insectelor. – Din fr. ommatidie. Vezi definitia »