Definita cuvantului dizgrație
DIZGRÁȚIE s.f. Pierdere a favorii, a bunăvoinței unui om influent, cu putere. [Gen. -iei, var. dezgrație s.f. / < it. disgrazia, cf. fr. disgrâce].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu dizgrație
BRÓNHIE, bronhii, s. f. Fiecare dintre cele două ramificații ale traheii prin care aerul ajunge în plămâni. – Din fr. bronche, lat. bronchia. Vezi definitia »
RECÉNZIE, recenzii, s. f. Prezentare succintă (la apariție) a unei opere literare sau științifice, cu comentarii și aprecieri critice. – Din germ. Rezension, it. recensione. Vezi definitia »
XANTODERMÍE, xantodermii, s. f. (Med.) Colorație galbenă a pielii. – Din fr. xanthodermie. Vezi definitia »
ACUZÁȚIE, acuzații, s. f. Acuzare, învinuire. – Fr. accusation (lat. lit. accusatio, -onis). Vezi definitia »
ORGÍE, orgii, s. f. Petrecere desfrânată cu exces de mâncare și de băutură; desfrâu, dezmăț, bacanală. – Din fr. orgie, lat. orgia. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z