CONTRAOFÉRTĂ s. f. ofertă diferită de o alta, adesea opusă. (< it. contraofferta) Vezi definitia »

ÁVĂ¹ s. m. (Rar) Părinte, tată; p. ext. nume dat călugărilor bătrâni. – Din sl. avva. Vezi definitia »

FÁLCĂ, fălci, s. f. 1. Fiecare dintre cele două oase ale feței în care sunt fixați dinții; (la oameni) maxilar; (la animale) mandibulă. ◊ Expr. Cu o falcă în cer și (cu) alta (sau una) în pământ = a) (în basme) cu gură enormă, larg deschisă pentru a înghiți tot ce-i iese în cale; b) foarte furios, gata să se certe cu violență. ♦ Partea inferioară a obrazului. ♦ (La insecte) Maxilă. 2. (Tehn.) Element al unui dispozitiv sau al unei mașini, care servește la prinderea unui obiect, a unui material etc., la sfărâmarea ori deformarea unui material etc. – Refăcut din fălci (pl. înv. al lui falce < lat. falx, -cis). Vezi definitia »

CHELFĂNEÁLĂ, chelfăneli, s. f. (Pop. și fam.) Bătaie zdravănă dată cuiva sau primită de cineva. – Chelfăni + suf. -eală. Vezi definitia »

CALÍPTRĂ s.f. (Bot.) Țesut protector care acoperă vârful rădăcinii, iar la mușchi partea în care se formează sporii; piloriză. [< fr. calyptre, cf. gr. kalyptra – văl]. Vezi definitia »