DOLOMÍTĂ s.f. Mineral alcătuit din carbonat de calciu și de magneziu, care intră în constituția unor mari masive muntoase; (p. ext.) rocă calcaroasă care conține magneziu. [Var. dolomit s.n. / < fr. dolomite, cf. Dolomieu – mineralog francez]. Vezi definitia »

ȚINÚTĂ s. f. 1. atitudine, poziție a corpului. 2. fel de a se purta; comportare, comportament. 3. mod de a se îmbrăca, de a se prezenta în societate; îmbrăcăminte, costum. ♦ ~ de ceremonie = îmbrăcăminte, uniformă pentru anumite solemnități. 4. (muz.) facultatea de a prelungi un sunet. 5. (lingv.) act fonator în timpul căruia organul vocal păstrează o anumită poziție. 6. (mar.) calitate a unei nave, a unei ancore de a se fixa bine de fundul apei. (după fr. tenue) Vezi definitia »

SANGUÍNĂ, sanguine, s. f. Mineral de culoare roșiatică-brună care conține oxid feric natural. ♦ Creion a cărui mină, roșie-brună, este făcută din sanguină. ♦ Desen executat cu un creion a cărui mină este făcută din sanguină; litografie care imită un astfel de desen. – Din fr. sanguine. Vezi definitia »

PIELICÍCĂ, -EÁ, pielicele, s. f. Diminutiv al lui piele; pielișoară, pielușică. ♦ Blăniță de miel sau de alt animal (mic). [Var.: pielcícă, -eá s. f.] – Piele + suf. -icică, -icea. Vezi definitia »

FUȘEREÁLĂ, fușereli, s. f. (Fam.) Faptul de a fușeri. – Fușeri + suf. -eală. Vezi definitia »