AȘCHIÚȚĂ, așchiuțe, s. f. Diminutiv al lui așchie; așchioară. [Pr.: -chi-u-] – Așchie + suf. -uță. Vezi definitia »

SUPRATÓNICĂ s. f. (Muz.) Treapta a doua a modului major și minor; acordul acestei trepte. – Supra- + tonică (după fr. sur-tonique). Vezi definitia »

GONOGENÉZĂ s.f. (Biol.) Ansamblu de procese care duc la formarea și la maturizarea organelor sexuale. [Cf. gr. gonos – sămânță, genesis – naștere]. Vezi definitia »

sără s.f. (reg.) om neînsemnat, dar guraliv. Vezi definitia »

BÁNCĂ¹ s.f. Instituție financiară care execută operații de plată și de credit. ◊ Bancă de emisiune = instituție care are dreptul să emită bancnote; bilet de bancă = bancnotă. [< fr. banque, it. banca]. Vezi definitia »