BÚRNIȚĂ, burnițe, s. f. Ploaie măruntă și deasă, adesea însoțită de ceață; bură. – Din bură. Vezi definitia »

ȘOTROÁGĂ, șotroage, s. f. (Reg.) Cizmă veche, uzată sau prea mare, nepotrivită pe picior. Vezi definitia »

LEȘUIÁLĂ, leșuieli, s. f. (Reg.) Leșială. – Leșui + suf. -eală. Vezi definitia »

ANTEPIÁȚĂ s.f. Spațiu liber în fața unei piețe publice. [Cf. it. antepiazza]. Vezi definitia »

móceră (-re), s. f. – (Maram.) Mlaștină, smîrc. Rut. močar (Candrea), sl. moča, din sl. mokrŭ „udat”. – Der. moceriță (var. mocioriță), s. f. (mlaștină), din bg. močor; mocirlă, s. f. (mlaștină, smîrc; gunoi, mediu corupt), mr. mucirlă, cu suf. expresiv -irlă, cf. ciocîrlă (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Miklosich, Lexicon, 381; Cihac, II, 200; Berneker, II, 70; Conev 40), cf. pol. moczyła, mag. mocsolya, bg., sb., cr. mocar; mocirlos (var. Maram. mociros), adj. (mlăștinos); morșilă, s. f. (Banat, mocirlă). Cf. mocrotă. Vezi definitia »