TÁCTIC, -Ă, tactici, -ce s. f., adj. I. S. f. 1. Parte componentă a artei militare care se ocupă de studiul, organizarea, pregătirea și ducerea luptei pentru a îndeplini cu maximum de eficacitate scopurile fixate. 2. Știința de a determina, pentru o perioadă relativ scurtă, linia de conduită a unei mișcări sociale sau a unui partid politic, în funcție de împrejurările social-politice din acea perioadă și pentru realizarea unui obiectiv fundamental. ♦ P. gener. Totalitatea mijloacelor întrebuințate pentru a izbuti într-o acțiune. II. Adj. Care ține de tactică (I), privitor la tactică; conform cu o anumită tactică. – Din fr. tactique. Vezi definitia »

ELÍPTIC, -Ă adj. 1. în formă de elipsă (1). 2. care conține o elipsă (2). (< fr. elliptique) Vezi definitia »

POLIATÓMIC, -Ă adj. (Despre molecule) Format din mai mulți atomi. [Cf. fr. polyatomique]. Vezi definitia »

ETÍLIC, -Ă adj. care conține etil. ♦ alcool ~ = alcool (2). (< fr. éthylique) Vezi definitia »

AGONÍSTIC, -Ă I. adj. 1. referitor la lupte; atletic. 2. (fil.) referitor la lupta de idei. II. s. f. parte a gimnasticii la vechii greci care cuprindea luptele atletice. (< fr. agonistique) Vezi definitia »