SCÂRȚIITÓR, -OÁRE adj. v. scârțâitor. Vezi definitia »

APRESÓR s. m. organ de fixare sau absorbție al unor plante. (< engl. apressor) Vezi definitia »

PRESORECEPTÓR s. m. terminație nervoasă în peretele unui vas sangvin, sensibilă la presiunea sângelui; baroreceptor. (< fr. presso-récepteur) Vezi definitia »

ZĂCĂTÓR, -OÁRE, zăcători, -oare, adj., s. f. I. Adj. (Înv.) Care zace, care stă culcat, întins (la pământ). II. s. f. 1. Vas mare în care se păstrează vinul sau rachiul și care se umple mereu din alte butoaie; cadă. ♦ Vas mare cu gura largă îngropat în pământ, în care se adună și se strivesc strugurii pentru a fi lăsați să fermenteze. 2. Vas mare de lemn căptușit cu tablă subțire, în care se pun la dospit pieile pentru tăbăcit. ♦ Vas în care se depozitează provizoriu peștele la cherhana. 3. Piatra de jos a morii care stă pe loc și deasupra căreia se rotește alergătoarea. 4. Loc unde stau vitele ziua la odihnă; staniște, zăcătură (1). – Zăcea + suf. -ător. Vezi definitia »

folclór s. n. – Totalitatea creațiilor artistice, a obiceiurilor și tradițiile populare. Engl. folklore. Vezi definitia »