Definita cuvantului dischinezie
DISCHINEZÍE s.f. Alterare a mecanismelor de reglare a activității motorii a organelor contractile; paralizie incompletă. ◊ Dischinezie biliară = încetinire a secreției biliare. [Gen. -iei, scris și diskinezie. / < fr. dyskinésie, cf. gr. dys – dificil, kinesis – mișcare].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu dischinezie
NEFELOMANȚÍE s.f. (Liv.) Pretinsă artă de a ghici prin observarea norilor. [Gen. -iei. / < fr. néphélomancie]. Vezi definitia »
LUPĂRÍE, lupării, s. f. (Rar) Mulțime de lupi. – Lup + suf. -ărie. Vezi definitia »
CRIOLOGÍE s. f. Capitol al fizicii care studiază procedeele de obținere a temperaturilor joase, proprietățile corpurilor și fenomenelor specifice care se manifestă în apropiere de zero absolut. [Pr.: cri-o-] – Din fr. cryologie. Vezi definitia »
CAPITÁȚIE s.f. (Ist.) Impozit feudal care se plătea pe cap de locuitor. [Gen. -iei, var. capitațiune s.f. / cf. fr. capitation < lat. caput – cap]. Vezi definitia »
CARDIOMALACÍE s.f. (Med.) Distrofie a mușchiului cardiac. [Pron. -di-o-, gen. -iei. / < fr. cardiomalacie, cf. gr. kardia – inimă, malakia – înmuiere]. Vezi definitia »