CONCÍZIE s. f. Calitatea de a fi concis; exprimare, formulare scurtă; laconism. [Var.: conciziúne s. f.] – Din fr. concision, lat. concisio, -onis. Vezi definitia »

DISTOPÍE (< fr.) s. f. Termen modern construit prin opoziție cu utopie și care se aplică unei lumi imaginate și negative. Printre creațiile distopice sunt mai renumite „Mașina timpului” a lui G. H. Wells, „1984” de G. Orwell și „Noi” de E. Zamiatin. Vezi definitia »

MUZEOLOGÍE s.f. Știință care se ocupă cu studiul organizării muzeelor, al conservării și prezentării exponatelor dintr-un muzeu; muzeistică. [Pron. -ze-o-, gen. -iei. / < fr. muséologie, cf. engl. museology]. Vezi definitia »

PROSCRÍE, proscriu, vb. III. Tranz. 1. (În Roma antică) A condamna la moarte (pentru infracțiuni politice) fără forme judiciare, publicând pe o listă numele celui osândit. 2. A lua măsuri represive (privative de libertate) împotriva cuiva, în special pentru motive politice; a îndepărta în mod forțat o persoană din patrie; a exila, a alunga, a izgoni. 3. (Rar) A interzice, a opri. – Din fr. proscrire (după scrie). Vezi definitia »

BIFURCÁȚIE s. f. bifurcare; loc unde se bifurcă un drum, un râu etc. (< fr. bifurcation) Vezi definitia »