PLĂCINTĂRIE¹, plăcintării, s. f. Prăvălia plăcintarului, local în care se vând și se consumă plăcinte; patiserie. – Plăcintar + suf. -ie. Vezi definitia »

COLOGRAFÍE s. f. procedeu de tipărire în care prepararea clișeului se face pe o placă de sticlă. (<fr. collographie) Vezi definitia »

HISTOPATOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu patologia țesuturilor. [Gen. -iei. / < fr. histopathologie]. Vezi definitia »

REFRÁCȚIE s.f. Fenomenul de deviere a unei raze luminoase ori sonore sau a unei unde electromagnetice care străbate medii transparente (de densități) diferite. ♦ Indice de refracție = număr care reprezintă câtul dintre viteza unei radiații electromagnetice în vid și viteza ei în mediul respectiv din care provine. [Gen. -iei, var. refracțiune s.f. / cf. fr. réfraction, germ. Refraktion]. Vezi definitia »

AMBRÓZIE s.f. 1. (Mit.) Hrana zeilor olimpici, care în credințele antice avea puterea de a păstra tinerețea veșnică și nemurirea. 2. (Bot.) Plantă aromatică din familia compozeelor. [Gen. -iei. / < lat., gr. ambrosia]. Vezi definitia »