AGROTÉHNIC, -Ă, agrotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Știință care se ocupă cu relațiile dintre factorii de vegetație, sol și plantele cultivate. ♦ Totalitatea procedeelor tehnice de cultivare a unei plante agricole. 2. Adj. Care aparține agrotehnicii (1), care se referă la agrotehnică. – Din (1) rus. agrotehnika, (2) agro- + tehnic (după rus. agrotehniceskii). Vezi definitia »

AXIOLÓGIC, -Ă adj. referitor la axiologie. (< fr. axiologique) Vezi definitia »

CAVNIC, oraș în jud. Maramureș, pe valea omonimă, la poalele M-ților Gutîi; 6.040 loc. (1991). Expl. și prelucr. min. neferoase (plumb, zinc și cupru). Panificație. Menționat documentar ca sat în 1455. Declarat oraș în 1968. Vezi definitia »

BIRLÍC¹, birlici, s. m. (Pop.) As (1). – Tc. birlik. Vezi definitia »

METAFÍZIC, -Ă adj. Referitor la metafizică. [Cf. fr. métaphysique]. Vezi definitia »