Definita cuvantului disjuncție
DISJÚNCȚIE s.f. (Rar) Despărțire, separare; diastază (2) [în DN]. ♦ Asindet. ♦ (Log.) Relație logică între două enunțuri; conectiv. [Gen. -iei, var. disjuncțiune s.f. / < lat. disiunctio, cf. fr. disjonction].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu disjuncție
OTOPLASTÍE s. f. refacere chirurgicală a urechii externe. (< fr. otoplastie) Vezi definitia »
XENIE, 1. xeníe (biol.) s.f., art. xenía, g.-d.art. xeníei; pl. xeníi. 2. xénie (lit.) s.f. (sil. -ni-e), art. xénia (sil. -ni-a), g.-d.art. xéniei; pl. xénii, art. xéniile (sil. -ni-i-) Vezi definitia »
COROGRAFÍE s. f. descriere generală a unei țări. (< fr. chorographie) Vezi definitia »
PARTENOFILÍE s. f. atracție homosexuală a femeilor adulte față de adolescente. (< fr. parthénophilie) Vezi definitia »
HIDROFITOLOGÍE s. f. studiul plantelor de apă. (< fr. hydrophytologie) Vezi definitia »