DISFONÍE, disfonii, s. f. (Med.) Alterare a vocii datorită unor leziuni ale coardelor vocale, ale nervilor laringieni sau ale unor centri nervoși superiori. – Din fr. dysphonie. Vezi definitia »

PLANETOLOGÍE s.f. Ramură a astrofizicii care studiază structura planetelor și a sateliților lor. [Gen. -iei. / et. incertă]. Vezi definitia »

PETROLOGÍE s.f. Petrografie. [< fr. pétrologie, it. petrologia, cf. gr. petra – rocă, logos – știință]. Vezi definitia »

AFIBRINOGENEMÍE s. f. dispariție treptată a fibrinogenului din sânge. (< fr. afibrinogénémie) Vezi definitia »

pragmátie s.f. (înv.) lucrare, operă. Vezi definitia »