Definita cuvantului disociere
DISOCIÉRE s.f. Acțiunea de a disocia și rezultatul ei; disociație. ♦ Proces de separare a atomilor sau a grupurilor de atomi din moleculă. ♦ (Fiziol.) Rupere a unității și echilibrului dintre al doilea și primul sistem de semnalizare, pe de o parte, și primul sistem și activitatea centrilor subcorticali, pe de alta. [Pron. -ci-e-. / < disocia].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu disociere
ADJECTIVÁRE, adjectivări, s. f. Faptul de a (se) adjectiva; adjectivizare. – V. adjectiva. Vezi definitia »
ZVÂCNÍRE, zvâcniri, s. f. Faptul de a zvâcni; palpitare. ♦ Mișcare bruscă și involuntară a corpului sau a unei părți a corpului. – V. zvâcni. Vezi definitia »
blocáre s.f. 1. acțiunea de a (se) bloca. 2. (poligr.) culegere intenționată a uneia sau a mai multor litere cu floarea în jos pentru a atrage atenția corectorului. 3. (cont.) ~ a contului = sistare de către bancă a plăților din contul de decontare al unei întreprinderi sau instituții. 4. imposibilitate de funcționare, de aplicare a unei reguli. (< bloca) Vezi definitia »
BORZOÍRE, borzoiri, s. f. v. BORZOI. – [DLRM] Vezi definitia »
CARIÉRE s.f. Acțiunea de a se caria și rezultatul ei. [< caria]. Vezi definitia »