SPLENOCONTRÁCȚIE s. f. contracție a splinei. (< fr. spléno-contraction) Vezi definitia »

GERIATRÍE s. f. Ramură a medicinii care studiază și tratează bolile bătrâneții. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. gériatrie. Vezi definitia »

procuráție, procuráții, s.f. (înv.) 1. procură, împuternicire legalizată, oficială; mandat, delegație. 2. împuternicire pe care o avea un epitrop. Vezi definitia »

RADIOPATOLOGÍE s. f. Disciplină care studiază bolile provocate de radiații penetrante. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiopathologie. Vezi definitia »

AMUZÍE s.f. (Liv.) Ignoranță (mai ales în ceea ce privește muzica). ♦ Pierdere patologică a posibilității de a reproduce sau de a recunoaște o melodie, a perceperii tonurilor sau a însușirii de a înțelege expresivitatea muzicală; surditate. [Gen. -iei. / cf. fr. amusie, lat. amusia, gr. amousia]. Vezi definitia »