Definita cuvantului dualitate
DUALITÁTE s.f. 1. Calitatea a ceea ce este dublu, care prezintă o natură dublă. 2. (Log.) Raport de opoziție între două funcții logice, astfel încât a doua poate fi obținută prin negarea simultană a valorii celei dintâi și a argumentelor ei. 3. Dualitatea puterii = situație politică instabilă și temporară, care se manifestă prin existența concomitentă a două puteri politice în stat, exprimând interese de clasă opuse sau interesele a două grupuri politice rivale din cadrul aceleiași clase. 4. (Mat.) Transformare prin care, într-un plan, unui punct îi corespunde o dreaptă și invers. [Cf. fr. dualité, lat. dualitas].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu dualitate
PLURALITÁTE, pluralități, s. f. 1. Număr, cantitate mare (de ființe, de lucruri etc.), mulțime; multiplicitate, diversitate. 2. Numărul cel mai mare, partea cea mai mare a membrilor unei colectivități; majoritate. – Din lat. pluralitas, -atis, fr. pluralité. Vezi definitia »
FOTOCONDUCTIVITÁTE s. f. fotoconductibilitate; fotorezistivitate. (< fr. photoconductivité) Vezi definitia »
FALSITÁTE s.f. 1. Neadevăr, netemeinicie. 2. Fățărnicie, ipocrizie, prefăcătorie. [Var. falșitate s.f. / cf. lat. falsitas, it. falsità, fr. fausseté]. Vezi definitia »
vecinătáte s. f., g.-d. art. vecinătắții; pl. vecinătắți Vezi definitia »
LEGALITÁTE, legalități, s. f. Caracterul a ceea ce este legal, conform cu legea; principiu potrivit căruia toate organizațiile de stat sau obștești și cetățenii sunt obligați să respecte, în activitatea lor, legea. ◊ Expr. A intra în legalitate = a se conforma legilor în vigoare. A fi în legalitate = a fi, a lucra sub ocrotirea și cu respectarea legilor în vigoare. ♦ Organizarea unui stat pe bază de legi; ansamblul legilor unei țări. – Din fr. légalité. Vezi definitia »