CONDUCTOMÉTRU, conductometre, s. n. Dispozitiv folosit pentru determinarea conductivității soluțiilor. – Din fr. conductomètre. Vezi definitia »

ENDOSMOMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea intensității endosmozei. (< fr. endosmomètre) Vezi definitia »

DIFRACTOMÉTRU s. n. spectrometru pentru măsurarea difracției. (< fr. diffractomètre) Vezi definitia »

LACÚSTRU, -Ă adj. referitor la lacuri; care trăiește sau crește în lacuri. ◊ locuințe ~e = locuințe (preistorice) pe stâlpi la marginea sau în mijlocul lacurilor; formație ~ă = formație geologică din depuneri pe fundul unei ape dulci. (< fr. lacustre, lat. lacustris) Vezi definitia »

VÉNTRU s.n. 1. (Rar) Pântece. 2. (Fiz.) Punct al unui sistem de unde staționare, în care o anumită mărime (presiunea, viteza etc.) are valoare maximă. [< fr., it. ventre, lat. venter]. Vezi definitia »