REFLÚX s. n. 1. coborâre periodică a nivelului apei mărilor și oceanelor datorită atracției Lunii și a Soarelui. 2. (fig.) descreștere, regres. 3. (chim.) reîntoarcere către baza coloanei de fracționare, sub formă de lichid condensat, a unei părți din vapori datorită pierderii de căldură. ◊ lichidul astfel obținut. 4. (med.) revenire a unei unde de lichid. (< fr. reflux) Vezi definitia »

FLUX s. n. 1. creștere periodică a nivelului apei mărilor și oceanelor sub influența mișcării de rotație a Pământului și a atracției Lunii și a Soarelui. 2. (fig.) mare cantitate, revărsare, creștere, șuvoi, val. 3. (fiz.) curent, mișcare de particule. ♦ ~ luminos = energie radiantă emisă de un izvor de lumină într-o unitate de timp; ~ electric = produs dintre inducția electrică și aria suprafeței perpendiculare pe ea pe care o străbate; ~ magnetic = totalitatea liniilor de forță care trec printr-un corp oarecare. 4. ~ tehnologic = succesiunea operațiilor într-un proces tehnologic. 5. ~ de informație = ansamblu de date, informații și decizii necesare desfășurării unei anumite operații sau activități; raportul dintre cantitatea de informație și timpul în care ea este transmisă. ◊ ~ de capital = transformarea, circulația unor fonduri bănești dintr-o țară în alta, ca urmare a efectuării de operații de decontare, împrumuturi sau transformări de depozite bancare. 6. circulație continuă și uniformă a unui lichid (sânge, sevă). 7. pulbere folosită în sudura automată. (< fr. flux, lat. fluxus) Vezi definitia »

EFLÚX s. n. mișcare, scurgere a unei mase de fluid către exterior. (< fr. efflux) Vezi definitia »

AFLÚX s. n. 1. deplasare a unui fluid în direcția unui sistem de colectare. 2. afluență (2). ◊ acumulare a unui lichid într-o parte a corpului. (< fr. afflux, lat. affluxus) Vezi definitia »

BERNARD De Clairvaux [bernár de clervó] (c. 1091-1153), călugăr și teolog francez. Fondator al abației Clairvaux. Raționalismului lui Abelard i-a opus o teologie mistică, în care cunoașterea de sine a omului se realizează prin practicarea umilinței, a cărei paradigmă vie este Hristos. A luat parte la pregătirea cruciadei a doua. Reformator al ordinului cistercian. Canonizat. Vezi definitia »