Definita cuvantului algă
ÁLGĂ s.f. Algele comestibile sunt folosite tradițional în bucătăria japoneză (kombu, nori, mekabu, wakame), dar și în cea europeană, îndeosebi în țările nordice, în Marea Britanie și Irlanda (kelp, carrageen / caragheen, Irish moss), proaspete („salată-de-mare”) sau uscate și presate; ele se utilizează și ca materie primă pentru producerea de gelifiante; v. agar-agar.
Sursa: DGE
Sursa: DGE
Cuvinte ce rimeaza cu algă
SIGNATÚRĂ s. f. 1. semn pus pe prima pagină a fiecărei coli de tipar a unei cărți, care ușurează legătorului numerotarea colilor. 2. mic șanț tăiat în blocul de litere care înlesnește zețarului recunoașterea poziției ei. 3. (mat.) ă unei substituții = (pentru o substituție dată) numărul +1 dacă substituția echivalează cu un număr par de traspoziții, numărul -1 dacă acesta echivalează cu un număr impar de transpoziții. (< fr. signature) Vezi definitia »
ORTÓZĂ s.f. Feldspat potasic de culoare roșiatică-cenușie sau gălbuie; ortoclaz. [< fr. orthose]. Vezi definitia »
ONICOMICÓZĂ s. f. boală a unghiilor datorată unor ciuperci parazite. (< fr. onychomycose) Vezi definitia »
VENDÉTĂ, vendete, s. f. Act de răzbunare sângeroasă pentru o injurie, un omor, divulgarea unui secret etc., frecvent în Corsica și Sicilia, care se extinde și se transmite asupra tuturor rudelor victimei, obligate să se răzbune cu orice preț; p. ext. ură puternică, sete de răzbunare nestăpânită. – Din it. vendetta. Vezi definitia »
ȚOPĂIÁLĂ, țopăieli, s. f. Acțiunea de a țopăi și rezultatul ei; săritură dezordonată, greoaie; țopăitură. – Țopăi + suf. -eală. Vezi definitia »