Definita cuvantului electron
ELECTRÓN s.n. Aliaj dur și ușor de magneziu, aluminiu, aramă și zinc, folosit mai ales în aeronautică. [Scris și elektron. / cf. fr. électron, it. electron, germ. Elektron].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu electron
ROTATRÓN s. n. mașină de gravat a formelor cilindrice pentru heliografie, pe principiul gravării fotoelectrice prin descompunerea în elemente. (< fr., engl. rotatron) Vezi definitia »
RODODÉNDRON s.n. v. rododendru. Vezi definitia »
BERENSON, Bernhard (1865-1959), estetician, istoric și critic de artă american de origine lituaniană. Lucrări de bază în istoria artei, în special pentru cea a Renașterii italiene („Desenele pictorilor florentini”, „Pictori italieni ai Renașterii”, „Estetica și istoria artelor vizuale”). Vezi definitia »
BABELON, Ernest (1854-1924), arheolog și numismat francez. Prof. la Collège de France. Specialist în numismatica greco-romană („Descriere istorică și cronologică a monedelor din timpul republicii romane”, „Tratat de numismatică greacă și romană”). M. de onoare al Acad. Române (1914). Vezi definitia »
SALOON [-LÚN] s. n. cârciumă, bar în vestul american. (< amer. saloon) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z