MĂRMURÁR, mărmurari, s. m. Meșter care lucrează marmura. – Marmură + suf. -ar. Vezi definitia »

MATRICULÁR, -Ă, matriculari, -e, adj. (Rar) Matricol (3). – Din fr. matriculaire. Vezi definitia »

INTERLOBÁR, -Ă adj. (anat.) între lobii unui organ, în special ai plămânului. (< fr. interlobaire) Vezi definitia »

INTERPARLAMENTÁR, -Ă, interparlamentari, -e, adj. Care privește mai multe parlamente; care reunește membrii mai multor parlamente. – Din fr. interparlementaire. Vezi definitia »

AUTORITÁR, -Ă, auroritari, -e, adj. Căruia îi place să uzeze (și uneori să abuzeze) de dreptul de a comanda, de a da dispoziții; care găsește satisfacție în faptul de a fi ascultat. Om autoritar. ♦ Care impune ascultare, care nu admite replică. Atitudine autoritară. [Pr.: a-u-] – Din fr. autoritaire. Vezi definitia »