INCURSIÚNE, incursiuni, s. f. 1. (Mil.) Acțiune de cercetare, de mică amploare, executată prin surprindere pe teritoriul inamicului de către un grup de militari, în scopul obținerii unor informații, distrugerii unor obiective, capturării de prizonieri, de documente etc. ♦ (Sport) Pătrundere în porțiunea de teren a adversarului. 2. Fig. Cercetare, studiu făcut de cineva într-un subiect străin de preocupările obișnuite, de tema tratată. [Pr.: -si-u-] – Din fr. incursion, lat. incursio, -onis. Vezi definitia »

ATRIȚIÚNE s.f. Îndepărtare a particulelor de pe suprafața granulelor minerale prin frecare umedă. ♦ Uzură a pietrelor unei îmbrăcăminți rutiere prin frecarea între ele. ♦ Abraziune. [Pron. -ți-u-, var. atriție s.f. / < fr. attrition]. Vezi definitia »

RETENȚIÚNE s. f. v. retenție. Vezi definitia »

AUTOTRACȚIÚNE s. f. Tracțiune care se face cu mijloace auto² proprii. [Pr.: a-u-to-trac-ți-u-] – Auto² + tracțiune. Vezi definitia »

TĂCIÚNE, tăciuni, s. m. 1. Rămășiță dintr-o bucată de lemn care a ars incomplet; cărbune sau lemn în faza de ardere fără flacără. ◊ Expr. A nu avea nici tăciune în vatră = a fi foarte sărac. Nu-i ard (nici) tăciunii în vatră, se spune despre un om (sărac) căruia îi merge prost în toate, care nu izbutește nimic. 2. Boală a plantelor (cerealiere) provocată de o ciupercă parazită care se manifestă prin distrugerea totală sau parțială a părților atacate și prin apariția în locul acestora a unei pulberi de culoare neagră; cărbune. – Din lat. *titio, -onis. Vezi definitia »