NAZIRÉU, nazirei, s. m. 1. La evrei, acela pe care părinții îl închinau divinității la templu, încă de la nașterea sa. Nazireii făceau legământ să se abțină de la băuturi alcoolice și să nu-și taie niciodată părul capului. Sursa: http://www.dervent.ro/dictionar.php?dTitle=bmF6aXJldQ==&dL=N Vezi definitia »

EPICURÉU, -ÉE adj., s. m. f. epicurian. (< lat. epicureus) Vezi definitia »

antreu, antreuri s. n. (intl.) buzunar exterior Vezi definitia »

yankéu s. m., art. yankéul; pl. yankéi, art. yankéii Vezi definitia »

PLUTÉU s.n. 1. (Ant.) Mașină de război în formă de paravan semicircular, folosită pentru a proteja pe asediatori în timpul atacului zidurilor unei cetăți asediate. 2. Panou de marmură sau de lemn care protejează altarul, corul sau prezbiteriul bisericilor catolice. ♦ Ladă sau scrin pentru păstrarea lucrurilor prețioase. [Pron. -teu. / Cf. it. pluteo, lat. pluteum – perete de apărare]. Vezi definitia »