DICASTÉRIE s. f. (Înv.) Tribunal bisericesc care judeca procesele de divorț. – Din ngr. dikastírion. Vezi definitia »

AUTOCORÍE s.f. (Bot.) Împrăștiere a semințelor fără ajutorul agenților externi. [Cf. it. autocoria < gr. chorein – a azvârli]. Vezi definitia »

FREATOBIOLOGÍE s.f. Știință care studiază organismele din apele freatice. [Pron. fre-a-to-bi-o-, gen. -iei. / cf. it. freatologie]. Vezi definitia »

PREDICÁȚIE, predicații, s. f. Faptul de a enunța ceva despre un anumit lucru; enunț care reflectă raportul dintre un obiect și o însușire a sa. [Var.: predicațiúne s. f.] – Din lat. praedicatio, -onis, fr. prédication. Vezi definitia »

SUMÁȚIE s. f. 1. (mat.) operația prin care se face suma mai multor cantități; adunare a mai multor factori. 2. apariția unei reacții fiziologice într-un organism în urma mai multor excitații succesive; ediție latentă. (după fr. sommation) Vezi definitia »