răcodélie (-ii), s. f. – Lucru manual, obiect făcut de mînă. – Var. rocodele, rogodele, rogoade. Sl. rąkodĕlije (Tiktin). Sec. XVII, înv. Ultimele var. se folosesc și cu sensul de „fructe, poame”, probabil datorită confuziei cu roade. Cf. Bogrea, Vacor., IV, 844. – Cf. și rîncă, rucaviță. Vezi definitia »

stomacalgíe s.f. (înv.) durere de stomac. Vezi definitia »

BULBOPATÍE s. f. Denumire generică pentru afecțiunile bulbului duodenal. (< fr. bulbopathie) Vezi definitia »

DISJÚNCȚIE, disjuncții, s. f. Relație logică între două enunțuri care de obicei se exclud reciproc; functor logic exprimat prin termenii disjunctivi „sau”, „ori” și „fie”. – Din fr. disjonction. Vezi definitia »

HIPIATRÍE s. f. 1. studiul bolilor la cai. 2. arta de a îngriji caii. (< fr. hippiatrie) Vezi definitia »