Definita cuvantului epiforă
EPIFÓRĂ s.f. 1. Exagerare de natură patologică a secreției lacrimale. 2. (op. anaforă) Figură de stil constând în repetarea unui cuvânt sau a unor cuvinte la sfârșitul unor unități sintactice sau metrice; epistrofă. [< fr. épiphora, cf. gr. epiphora].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu epiforă
TROMPÉTĂ, trompete, s. f. Instrument muzical de suflat, alcătuit dintr-un tub de alamă îndoit de două ori și terminat la un capăt cu o deschizătură în formă de pâlnie; goarnă. – Din fr. trompette. Vezi definitia »
somínă (-ne), s. f. – 1. (Banat) Traversă. – 2. (Mold.) Acoperiș mic, streașină, ieșitură, acoperiș de protecție, șopron. – 3. Bîrlog, vizuină, ascunzătoare. – Var. somenă. Probabil rezultatul confuziei diferitelor cuvinte sl., cf. sb. somin „ieșitură”, sominj „cotlon”, sőigj „fumar deschis în acoperiș” (Candrea). Vezi definitia »
CĂRȚIȘOÁRĂ, cărțișoare, s. f. (Rar) Cărticea (1). – Carte + suf. -ișoară. Vezi definitia »
LABIRINTÍTĂ s. f. inflamație a urechii interne. (< fr. labyrinthite) Vezi definitia »
șilúță s.f. (reg.) nume de plantă. Vezi definitia »