Definita cuvantului excepție
EXCÉPȚIE s.f. 1. Ceea ce nu se conformează unei reguli generale; abatere de la o normă (generală); ceea ce nu este obișnuit, normal. ◊ Cu excepția = afară de...; fără excepție = fără deosebire. 2. Mijloc de apărare în justiție care tinde să schimbe soluționarea cazului sau să atace forma de judecată. [Gen. -iei, var. escepțiune, excepțiune s.f. / cf. fr. exception, lat. exceptio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu excepție
LOTERÍE s.f. Joc de noroc în care se trag la sorți numerele câștigătoare. ♦ (Fig.) Noroc, hazard. [Gen. -iei. / cf. fr. loterie, it. loteria]. Vezi definitia »
IMOLÁȚIE s.f. (Rar) Jertfire, sacrificare. [Gen. -iei, var. imolațiune s.f. / cf. fr. immolation]. Vezi definitia »
LEVITÁȚIE s. f. 1. capacitate atribuită ocultiștilor, fachirilor etc. de a ridica diverse corpuri sau a se ridica ei înșiși de la pământ prin puterea voinței. 2. ~ magnetică = anulare a gravitației prin acțiunea unui câmp magnetic asupra unui corp străbătut de un curent electric. (< fr. lévitation) Vezi definitia »
APARÍȚIE s. f. 1. faptul de a apărea. 2. ieșire de sub tipar; publicare. (< fr. apparition, lat. apparitio) Vezi definitia »
nebleznicíe, nebleznicíi, s.f. (reg.) prostie, stupiditate; nepricepere. Vezi definitia »