BÁHIC, -Ă adj. (Liv.) Consacrat lui Bachus; de băutură; anacreontic. // s.f. Cântec de petrecere. [Scris și bachic. / < fr. bachique, cf. Bachus – zeul vinului la romani]. Vezi definitia »

EPIROGENÉTIC, -Ă adj. Referitor la epirogeneză; epirogenic. ◊ Mișcări epirogenetice = mișcări lente de ridicare sau de scufundare ale scoarței Pământului, care se produc pe suprafețe întinse. [Cf. germ. epirogenetisch]. Vezi definitia »

CONTRAPÚNCTIC, -Ă, contrapunctici, -ce, adj. Care este scris după regulile contrapunctului. – Contrapunct + suf. -ic. Vezi definitia »

ALEURÍTIC, -Ă adj. Referitor la aleurite, de natura aleuritelor. [Pron. -le-u-. / < fr. aleuritique]. Vezi definitia »

ATÓNIC, -Ă, atonici, -ce, adj. Aton (1). – Din fr. atonique. Vezi definitia »