ORIGINÁL, -Ă, originali, -e, adj. 1. (Despre acte, documente, opere artistice și literare, fotografii etc.; adesea substantivat, n.) Care constituie întâiul exemplar, care a servit sau poate servi drept bază pentru copii, reproduceri sau multiplicări; care a fost produs pentru prima oară într-o anumită formă. ◊ Loc. adj. și adv. În original = în forma primară, necopiat; în limba în care a fost scris, netradus. ♦ Care are, prin autenticitate, o valoare reală, de necontestat. 2. (Despre idei, teorii, opere etc.) Care este propriu unei persoane sau unui autor; neimitat după altcineva; personal, nou, inedit. ♦ (Despre artiști, scriitori, oameni de știință) Care creează ceva nou, personal, fără a folosi un model făcut de altul. ♦ (Substantivat, n.) Ființă sau obiect care servește ca model pentru o operă de artă. 3. (Adesea substantivat) Care iese din comun, neobișnuit, ciudat, bizar; excentric, extravagant. – Din lat. originalis, fr. original. Vezi definitia »

GASTROINTESTINÁL, -Ă adj. Referitor la stomac și la intestine. [Pron. -tro-in-. / cf. fr. gastro-intestinal]. Vezi definitia »

CERBAL, com. în jud. Hunedoara; 902 loc. (1991). Important tezaur compus din obiecte de podoabe dacice din argint (sec. 1), însoțit de c. 500 denari romani de argint (sec. 2-1 î. Hr.). Vezi definitia »

CROMOZOMÁL, -Ă adj. Referitor la cromozomi; cromozomic. [Var. cromozomial, -ă adj. / < germ. chromosomal]. Vezi definitia »

BICAMERÁL, -Ă adj. (Despre puterea legiuitoare a unui stat) Care are două adunări, două camere legiuitoare. [< fr. bicaméral]. Vezi definitia »