MONOANDRÍE s.f. Formă de căsătorie în care femeia are un singur soț. [Pron. -no-an-, gen. -iei. / < fr. monoandrie, cf. gr. monos – unic, aner – bărbat]. Vezi definitia »

năsbîtie (-ii), s. f. – Zburdălnicie, poznă, ștrengărie. – Var. năsbutie, năzbîtie, năzbutie. Origine suspectă. Pare că s-ar putea pune în legătură cu sb. zbitije „succes”, în compunere negativă *nezbitije. După Tiktin, în relație cu sl. izbytie „eliberare”; după Scriban, din sl. subytije „realizare”. Vezi definitia »

SPELEOLOGÍE s.f. Speologie. [Gen. -iei. / < fr. spéléologie, cf. gr. spelaion – peșteră. logos – știință]. Vezi definitia »

MERCEOLOGÍE, merceologii, s. f. Disciplină al cărei obiect îl constituie studierea proprietăților fizice și chimice ale mărfurilor în vederea stabilirii calității lor și a condițiilor de păstrare. [Pr.: -ce-o-] – Din it. merceologia. Vezi definitia »

HORTÉNSIE s. f. arbust cultivat ca plantă ornamentală cu flori mari, albe, roșii sau bleu, fără miros, din familia saxifragacee. (< fr. hortensia) Vezi definitia »