SINESTEZÍE s.f. 1. (Psih.) Asociație spontană între senzații de naturi diferite; corespondență (II). 2. Tehnică literară constând în transpunerea metaforică a datelor unui simț în limbajul altui simț. ♦ (În pictura expresionistă) Încercare de transpunere grafică sau coloristică a unei senzații auditive. [Gen. -iei. / < fr. synesthésie, cf. gr. syn – cu, aisthesis – senzație]. Vezi definitia »

CONURBÁȚIE s. f. Formă complexă de așezare umană formată dintr-un oraș cu rol de centru, spre care gravitează, din punct de vedere economic, administrativ și cultural, o serie de orașe învecinate mai mici. – Din fr. conurbation. Vezi definitia »

ADENÍE s.f. (Med.) Stare de adenită cronică, cu ganglioni mult măriți. [Gen. -iei. / < fr. adénie]. Vezi definitia »

GALACTOGRAFÍE s.f. (Med.) Radiografie a glandei mamare. [< Gen. -iei. / < fr. galactographie, cf. gr. gala – lapte, graphein – a scrie]. Vezi definitia »

HIPOTIMÍE, hipotimii, s. f. (Med.) Diminuare a tonusului afectiv (în stările depresive). – Din fr. hypothymie. Vezi definitia »