Definita cuvantului expectorație
EXPECTORÁȚIE s.f. Eliminare (prin tuse) a mucozităților din căile respiratorii; expectorare. ♦ (concr.) ceea ce se expectorează; flegmă. [Gen. -iei, var. expectorațiune s.f. / < fr. expectoration].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu expectorație
BRÍE, brii, s. f. Plantă erbacee aromatică cu frunze ascuțite, cu flori albe și cu fructe aproape cilindrice (Meum athamanticum). – Et. nec. Vezi definitia »
DIMÍE, dimii, s. f. (Reg.) 1. Țesătură țărănească de lână (de culoare albă), din care se confecționează obiecte de îmbrăcăminte; pănură, aba1. 2. (Rar) Pantaloni țărănești strâmți; cioareci. – Tc. dimi. Vezi definitia »
MICRORHIDÍE s.f. Dezvoltare insuficientă a testiculelor, însoțită de sterilitate. [Gen. -iei. / < fr. microrchidie]. Vezi definitia »
MACROFOTOGRAFÍE, macrofotografii, s. f. Fotografie făcută cu aparatură specială pentru obținerea unor imagini statice mult mărite ale unor obiecte (extrem de) mici, a căror observare cu ochiul liber este greu de făcut sau imposibilă. – Din fr. macrophotographie. Vezi definitia »
SCATOFILÍE s.f. Formă de perversitate cu atracție pentru murdărie. [< fr. scatophilie, cf. gr. skor – excrement, philein – a iubi]. Vezi definitia »