TIMÓNĂ s. f. roată cu cavile de lemn pe margine, cu ajutorul căreia se manevrează cârma unei nave. (< fr. timon, it. timone) Vezi definitia »

BIÉLĂ s.f. Organ de mașină care transmite mișcarea unei alte piese sau transformă o formă de mișcare în altă formă. [Pron. bi-e-. / < fr. bielle]. Vezi definitia »

sâmbră, sâmbre, s.f. (înv. și reg.) 1. asociație, tovărășie. 2. întovărășire în vederea aratului sau a alcătuirii unei stâne pentru văratul oilor. 3. (reg.) sărbătoarea oilor (începutul mulsului oilor la munte). 4. timpul cât durează o întovărășire (o sâmbră). 5. (reg.) ceartă, conflict. 6. (reg.) preț. Vezi definitia »

CÁSTĂ, caste, s. f. Fiecare dintre grupurile sociale închise și strict delimitate prin originea comună, prin profesiunea și prin privilegiile membrilor lor, în care este împărțită societatea în India și în alte țări orientale; p. gener. grup social închis care își păstrează privilegiile și interesele (egoiste). ◊ Expr. Spirit de castă = spirit îngust, exclusivist. – Din fr. caste. Vezi definitia »

maiolícă s. f. – Specie de faință. – Var. majolică. It. maiolica, și var. din fr. majolique. Vezi definitia »