SCRÂNTITÚRĂ, scrântituri, s. f. Deplasare a unui os din articulația lui; luxație, scrânteală, entorsă. – Scrânti + suf. -tură. Vezi definitia »

SÉCICĂ s. f. (Reg.) Paie tăiate mărunt pentru hrana vitelor. – Ucr. sička. Vezi definitia »

FILÁNDRĂ s. f. pată opacă în masa sticlei, rezultată din turnare. (< fr. filandre) Vezi definitia »

ARGÍLĂ, argile, s. f. Rocă sedimentară alcătuită dintr-un amestec de silicați, întrebuințată în olărie, la lucrări de construcție și în sculptură; lut. Argilă refractară = argilă din care se fabrică diferite materiale (cărămizi, creuzete etc.) care rezistă la temperaturi înalte fără a se topi. – Fr. argile (lat. lit. argilla). Vezi definitia »

BĂLĂCEÁLĂ, bălăceli, s. f. Joacă, zbenguială prin apă (la scăldat). – Bălăci + suf. -eală. Vezi definitia »