MIRIÁDĂ, miriade, s. f. (Livr.; mai ales la pl.) Număr, cantitate foarte mare [Pr.: -ri-a-] – Din fr. myriade. Vezi definitia »

beregátă (-ắți), s. f. – 1. Mărul lui Adam. – 2. Gît, gîtlej. – Istr. biricuată. Lat. *verucata, de la veruca, datorită aspectului mărului lui Adam, cf. sp. nuez (Pușcariu, Dacor., IX, 440). Este cuvînt folosit în Banat, Olt. și Munt. (ALR, I, 38). Sb. berikat, semnalat de Candrea ca posibil etimon, trebuie să provină din rom. Nu pare posibilă der. propusă de Diculescu, Elementele, 475, din gr. *βάρυξ-υγος, der. de la φάρυγξ. Vezi definitia »

DECOPÉRTĂ, decoperte, s. f. Decopertare. [Var.: descopértă s. f.] – Des¹- + copertă. Vezi definitia »

ADENÍTĂ s. f. inflamație a ganglionilor limfatici. (< fr. adénite) Vezi definitia »

TEMPÉSTĂ, tempeste, s. f. (Livr.) Furtună, uragan. – Din it. tempesta. Vezi definitia »