AMFÍBIU, -IE I. adj., s. m. f. (animal, plantă) cu viață terestră și acvatică. ◊ (despre autovehicule) adaptat pentru a se deplasa și pe apă. II. s. n. avion de tip vechi, capabil atât să aterizeze, cât și să amerizeze. ◊ (și s. f.) automobil, tanc special construit pentru a se deplasa atât pe uscat, cât și pe apă. (< fr. amphibie) Vezi definitia »

BENEFÍCIU s. n. 1. (în feudalism) concesiune de pământ făcută de un suzeran unui vasal ca recompensă în schimbul achitării de unele obligații. 2. folos, profit, câștig. ♦ ~ de inventar = drept de care se bucură un moștenitor de a accepta condiționat o succesiune. ◊ venit net al unei întreprinderi; sursă de acumulare. ♦ sub ~ de inventar = în mod provizoriu, sub rezervat verificării. (< lat. beneficium, fr. bénéfice) Vezi definitia »

ENDOTELIU, endotelii, s.n. Strat subțire de celule care captușește cavitățile seroase, vasele sanguine sau vasele limfatice. Vezi definitia »

ROTATÓRIU, -IE, rotatorii, adj. Referitor la rotire; care efectuează o rotație. – Din fr. rotatoire. Vezi definitia »

HÉLIU s.n. Gaz nobil, neinflamabil și foarte ușor. [Pron. -liu, var. helium s.n. / cf. fr. hélium, germ. Helium < gr. helios – soare]. Vezi definitia »