Definita cuvantului beneficiu
BENEFÍCIU s. n. 1. (în feudalism) concesiune de pământ făcută de un suzeran unui vasal ca recompensă în schimbul achitării de unele obligații. 2. folos, profit, câștig. ♦ ~ de inventar = drept de care se bucură un moștenitor de a accepta condiționat o succesiune. ◊ venit net al unei întreprinderi; sursă de acumulare. ♦ sub ~ de inventar = în mod provizoriu, sub rezervat verificării. (< lat. beneficium, fr. bénéfice)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu beneficiu
CRÁNIU, cranii, s. n. Ansamblul oaselor scheletului capului care adăpostește creierul la vertebrate; țeastă. ♦ Cap descărnat de om mort; hârcă. – Din lat. cranium. Cf. fr. crâne. Vezi definitia »
MINIRALÍU s. n. raliu pe un itinerar mai scurt; microraliu. (< fr. mini-rallye) Vezi definitia »
OFERTÓRIU s.n. (Bis.) Parte a liturghiei catolice care urmează după citirea evangheliei și când preotul face consacrația pâinii și vinului de împărtășanie. [Pron. -riu. / cf. it. offertorio, lat.t. offertorium]. Vezi definitia »
EXCRETÓRIU, -IE adj. (Rar) Excretor. [Pron. -riu. / < fr. excrétoire]. Vezi definitia »
CONTRADICTÓRIU, -IE adj. (Despre idei, tendințe, fenomene) Care se contrazice cu altul, care este incompatibil; contradicțional. ◊ În contradictoriu = în opoziție de idei cu ceva sau cu cineva. [Pron. -riu. / < lat. contradictor, cf. fr. contradictoire]. Vezi definitia »