odobáș, -ă, odobáși, s.m. (înv.) șef de companie; căpitan. Vezi definitia »

răcáș, răcáșuri, s.n. (reg.) 1. grămadă, tason. 2. jilip pe care alunecă lemnele. 3. proptea de scânduri. Vezi definitia »

sălbíș s.m. sg. (reg.) arbust melifer cu flori albe-verzui, cu frunze roșii care, apoi, devin negre; crușin. Vezi definitia »

GHIÓȘ, ghioșuri, s. n. Ornament gravat format din linii fine, drepte sau ondulate, folosit la împodobirea unor obiecte de sticlă sau de metal. ♦ Desen complex format din linii apropiate și încrucișate dispuse geometric, folosit pentru realizarea fondului unor hârtii cu valoare nominală. [Var.: ghilóș s. n.] – Din fr. guillochis. Vezi definitia »

OBRINTÍȘ, obrintișuri, s. n. (Reg.) Obrinteală. – Din obrinti + suf. -iș. Vezi definitia »