NEFÁST, -Ă adj. 1. (la romani) oprit de legile divine. ♦ zile ĕ = zile despre care romanii credeau că aduc nenoroc. 3. aducător de nenorocire; fatal, funest. (< fr. néfaste, lat. nefastus) Vezi definitia »

ACVAFORTÍST, -Ă s. m. f. gravor în acvaforte. (< it. acquafortista) Vezi definitia »

TRAPÍST s.m. Călugăr dintr-un ordin monahal catolic întemeiat în sec. XVII, care avea un regulament deosebit de sever (interzicerea cărnii și a peștelui, obligativitatea muncilor manuale, izolarea completă etc.). // s.n. Brânză fabricată după un procedeu special de fermentare. [Pl. -iști; -turi s.n., var. trapistă s.f. / < fr. trappiste, it. trappista]. Vezi definitia »

DOGMATÍST, -Ă, dogmatiști, -ste, s. m. și f. (Rar) Dogmatic (3). – Din fr. dogmatiste. Vezi definitia »

NAȚIONALÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al naționalismului. (< fr. nationaliste, germ. Nationalist) Vezi definitia »