rahát (raháturi), s. n. – 1. (Înv.) Confort, huzur, tihnă, îndestulare. – 2. Preparat dulce oriental pe bază de sirop de zahăr amestecat cu puțină făină. – 3. (Vulgar) Murdărie, fecale. – Mr. rihate „tihnă”. Tc. (arab.) rahat (Roesler 601; Șeineanu, II, 299; Lokotsch 1684; Ronzevalle 98), cf. ngr. ραχάτι, bg., sb. rahat. Cu sensul 2, în locul tc. rahat-lokum; sensul 3 este m. – Der. rahagiu, s. m. (vînzător de rahat); rahagerie, s. f. (cofetărie). Vezi definitia »

AUTOPROPULSÁT, -Ă, autopropulsați, -te, adj. Care se deplasează prin dezvoltatea unei surse proprii de energie. [Pr.:a-u-] – Auto¹- + propulsat. Cf. fr. autopropulsé. Vezi definitia »

BISULFÁT, bisulfați, s. m. Sare a acidului sulfuric în care un singur atom de hidrogen e înlocuit cu un metal. – Fr. bisulfate. Vezi definitia »

OMOPLÁT, omoplați, s. m. Os pereche triunghiular, lat și subțire, care formează partea posterioară a articulației umărului; spată, scapulă. – Din fr. omoplate. Vezi definitia »

TATUÁT, -Ă, tatuați, -te, adj. Care poartă urmele unui tatuaj. – V. tatua. Vezi definitia »