CAROTIÉRĂ, carotiere, s. f. Utilaj de foraj folosit pentru tăierea și scoaterea la suprafață a carotelor (2) din gaura de sondă. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. carottier. Vezi definitia »

LATICLÁVĂ s. f. fâșie lată de purpură care împodobea toga purtată de senatorii romani. ◊ toga însăși. (< fr. laticlave, lat. laticlava) Vezi definitia »

ELECTROACÚSTICĂ s.f. – V. electroacustic (1) [DEX'98] Vezi definitia »

BIHÚNCĂ, bihunci, s. f. (Reg.) Trăsură ușoară pe patru roți, trasă de obicei de un singur cal. – Din ucr. bihunky. Vezi definitia »

spumă, spume s. f. 1. (er.) spermă. 2. (la pl. – vulg.) stare de enervare. Vezi definitia »