potánță, potánțe și potănți, s.f. (reg.) 1. poznă, năzdrăvanie, năzbâtie; farsă, șotie. 2. întâmplare neplăcută; necaz. Vezi definitia »

CARPÉLĂ s.f. Frunză modificată care intră în compunerea pistilului la plantele angiosperme sau care poartă ovulele la plantele gimnosperme. [< fr. carpelle, cf. gr. karpos – fruct]. Vezi definitia »

TIFOBACILÓZĂ s. f. tuberculoză acută, cu aparență tifoidică. (< fr. typhobacillose) Vezi definitia »

FALÁRICĂ s.f. Armă de aruncat în formă de săgeată, folosită în antichitate și în evul mediu. [< lat. falarica, cf. fr. falarique]. Vezi definitia »

COLORATÚRĂ s.f. 1. Efect muzical produs prin introducerea într-o melodie a unor pasaje grele din punct de vedere tehnic (rulade, triluri etc.), care sunt executate cu vocea. ◊ Soprană de coloratură = soprană care poate executa astfel de pasaje. 2. (Rar) Bogăție de culori; colorit. [< germ. Koloratur]. Vezi definitia »