BANCRÚTĂ, bancrute, s. f. (În orânduirea capitalistă) Situație a unui comerciant falit, care s-a făcut vinovat de rea administrație sau de fraudă în dauna creditorilor. – Fr. banqueroute. Vezi definitia »

CITEMOLÍZĂ s. f. distrugere a globulelor roșii. (< fr. cytémolyse) Vezi definitia »

GLÓTĂ s.f. Deschizătură a laringelui care lasă să iasă aerul din plămâni și servește la emisiunea sunetelor vocale. [< fr. glotte, cf. gr. glotta]. Vezi definitia »

INCONSECVÉNȚĂ s.f. Lipsă de consecvență în idei, în acțiuni. [< lat. inconsequentia, cf. fr. inconséquence]. Vezi definitia »

IMUNOELECTROFORÉZĂ s. f. adaptarea tehnicii electroforetice în scopul imunizării. (< fr. immunoélectrophorèse) Vezi definitia »